<div align="justify">Patru mari filozofi medievali, apologeți ai însingurării, demonstrează împăcarea experienței raționale cu intuiția, accederea divinității pe cale intelectuală. Omul superior este oricum însingurat prin har; de aceea, în concepția lui Al-Fārābī (Alfarabius), însingurarea, starea propice devenirii spirituale, poate fi obținută și în mijlocul cetății – o cetate ideală, în care conducătorul este profet. Volumul prezintă pentru prima oară în limba română tratatul acestui filozof arab, pentru care rațiunea reprezintă cea mai înaltă formă de fericire. Tot pentru prima oară apare în traducere integrală epistolă lui Ibn Sīnā (Avicena). Față de predecesorul său, Avicena e original fiindcă a imaginat călătoria gnosticului în compania unui însoțitor (înger), care-i schițează geografia lumii văzutelor și nevăzutelor. Al treilea filozof, Ibn Bağğa, cunoscut în Europa sub numele de Avempace, pierde din dimensiunile mistico-metafizice, încadrând obținerea fericirii într-un ansamblu de reguli morale. Ca și Ibn Țufayl, sau, ulterior, Averroes, el crede că această favoare e rezervată doar filozofilor. Mai „literat” și descriptiv, Ibn Țufayl (Abubacer) imaginează devenirea spirituală în șapte etape, din care ultima – a depășirii conștiinței de sine prin contemplație – aduce nevoia împărtășirii către discipolul-prieten. Într-o lume a mileniului al treilea, în care însingurarea e considerată „partea de temut” a globalizării, scrierile celor patru filozofi medievali, care au influențat din plin gândirea occidentală, continuă să indice soluții. <br><div align="right">• Grete Tartler

ISBN: 973-50-1425-4

ISBN: 978-973-50-1425-4

TARTLER, Grete

141